Conform definiției din dex, ironia
semnifică o atitudine batjocoritoare față de cineva sau ceva, zeflemea,
persiflare. Într-o altă ordine de idei, aceasta este deseori atribuită
oamenilor răutăcioși și celor care se consideră mai presus decât alții.
Ca o primă premisă, ironia se manifestă
atunci când are loc un eveniment stupid sau o conversație cu o persoană
care nu percepe niște lucruri esențiale, neștiința aceasta fiind luată
în derâdere ”fină” de către ceilalți. Astfel, capacitatea de a lua peste
picior anumiți oameni conferă o notă comică în anumite situații.
Pe de altă parte, se zice că ironia este
specifică oamenilor slabi, care prin acest intermediu încearcă să pară
mai presus decât alții pe plan social, intelectual, moral. Astfel,
persoanele ironice nu sunt privite cu ochi buni de către comunitate,
deseori deoarece sunt într-adevăr mai presus decât ceilalți, prin
atitudinea lor zeflemitoare demonstrând că sunt mai inteligenți decât
alții.
În concluzie, ironia este specifică
oamenilor inteligenți care prin această atitudine ceează senzația de
înfumurare. Totuși, a fi ironic nu este un lucru atât de rău: prin o
persiflare discretă poate fi remediată o situație conflictuală și
transformată în glumă.
No comments:
Post a Comment