Omul se naște liber – cel puțin așa crede el. Libertatea lui însă
este influiențată de mulți factori, precum regiunea din care provine,
regimul politic, orientarea religioasă, educația în familie și
mentalitatea societății din care face parte.
Pe de o parte, consider că libertatea este un termen deseori folosit
greșit. Astfel, libertatea nu presupune indiferența față de normele
morale; la fel, aceasta nu presupune nici anarhie, nesupunere totală
față de lege. Libertatea înseamnă alegerea dorită de tine, cu implicarea
răspunderii pentru faptele proprii. Un ucigaș are libertatea de a
ucide, dar acesta va răspunde în fața legii pentru crima comisă.
Pe de altă parte, libertatea presupune gândirea sinceră, necenzurată,
acest fenomen numindu-se ”libertate de exprimare”. Deși într-un mare
număr de țări acest fenomen este rar întâlnit – datorită regimurilor
politice, zombării religioase sau minților încuiate, libertatea există
în interiorul unor persoane inteligente. Astfel, oricât de mult nu s-ar
interzice în exterior, libertatea d gândire, cea din interior, nu poate
fi subjugată niciodată.
În concluzie, libertatea presupune exprimarea propriilor sentimente,
păreri, acțiuni. Totuși, acestea presupun și o răspundere, ceea ce face
libertatea mai puțin credibilă pentru cei care nu înțeleg esența acestui
concept. La fel, libertatea (de gândire mai ales) nu poate fi
subjugată: chiar dacă aceasta se manifestă drept supunere în exterior,
în interior va rămâne aceeași, indiferentă față de factorul ce nu vine
din interior.
No comments:
Post a Comment