Din punctul meu de vedere, lenea este una
dintre micile bucurii de care se poate bucura ființa umană în fiecare
zi. Oricât de nociv n-ar fi considerat acest ”defect”, lenea își are
rostul în activitatea omului.
În primul rând, lenea înseamnă relaxare,
indiferență față de timp sau lucrurile apraent importante din ziua
respectivă. Astfel, un moment de lenevire pe canapéa cu telecomanda sau
cartea în mână nu este un viciu; ba invers, este o metodă de relaxare
alături de activitățile și lucrurile plăcute, atât de importante în
”meniul” activității intelectuale zilnice.
În al doilea rând, prea mult bine strică.
Dacă lenea se transform într-o obișnuință, devenind din ce în ce mai
observabilă, aceast transform ființa umană într-o larvă ce-și petrece
viața într-o imobilitate deplină, fără a cunoaște însă frumusețile din
lume sau limita propriilor capacități.
În concluzie, consider că lenea este
importantă organismului uman pentru relaxare fizică și psihică. Pe de
altă parte, lenea dusă mai departe de o oră de relaxare, implicată în
orice activitate a individului poate provoca indiferență totală față de
viață și de orice fel de preocupare, dând naștere astfel unui element
bolnav într-o societate care încearcă să avanseze.
No comments:
Post a Comment