Tuesday 3 November 2015

Despre setea de avuție

În popor există o vorbă – ”banu-i ochiul dracului”, lucru demonstrat de mai bine de trei milenii. Dorința de a se înbogăți sau de a avea mai mult decât are vecinul este un lucru specific naturii umane.

   În primul rând, setea de bani/avuție își are rădăcinile adânc înfipte în caracterul omului – în egoismul său, dorința de a avea mai mult decât alții, zgârcenia. Aceste defecte nu sunt întâlnite la alte specii, ci se manifestă doar în situații de supraviețuire: un carnivor nu va vâna mai mulți iepuri decât va avea nevoie; un om va aduna nu pentru că nu ar avea, ci pentru a părea mai presus decât alții. Astfel, omul nu este altceva decat o ființă materialistă, adunând tot ce poate, fără a avea nevoie de acele lucruri.
În al doilea rând, un om corupt, însetat după avuție, își pierde o bună parte din însușiri care-l despart de frații lui mai mici. Astfel, un vânător de bunuri va învăța să aprecieze lucruri mai mult decât oamenii din jur; va devein ursuz, indiferent, preocupat doar de propria persoană. La fel, astfel de entități sunt deseori criminale: mint, ucid, rănesc, calcă pe trupurile altora doar pentru ca să pună mâna pe averea mult dorită. O rudă devine un străin când e vorba de împărțirea unei averi; un prieten devine dușman dacă are ceva; invidia roade sufletul omului, iar setea de a se îmbogăți  îl îndepărtează de rațiune. Un vânător de bani va deveni un obiect neînsuflețit, fără personalitate, crud și inuman.
În opinia mea, omul va avea de suferit de pe urma averilor. Dragostea sălbatică pentru bani transform omul în fiară; acesta uită de rațiune, de relațiile interumane, de cinste. Egiosmul și setea de îmbogățire nu duc la nimic bun – acestea transform ființele umane în criminali, depravați și fanatici. Și din păcate, în societatea de astăzi sunt prea mulți care transform banul într-o religie. În fond, banul nu-și va salva niciodată proprietarul când moartea va veni. Și tot ce va rămâne de pe urma sa vor fi doar niște priviri hulpave spre munții de aur pe care nu i-a putut lua în mormânt...

No comments:

Post a Comment